Vibrația eternă a sufletului (2003):

“Cartea este o provocare și un pelerinaj spre marile mistere ale vieții si ale morții omului. În mintea și inima autorului arde un foc viu, focul etern al celei mai mari speranțe și al celui mai frumos vis al omenirii, tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”

"În carte este prezentată o scurtă incursiune în procesele vieții, încercând explicarea formațiunilor luminoase care apar în momentul morții fizice. "Lumina astrală" este sinonimă cu lux naturae (lumina a naturii), termen folosit îndeosebi de Paracelsus."

“Autorul ne înfățișează un caleidoscop fascinant al aventurilor științifice referitoare la puterile neconvenționale ale umanului. Cartea este scrisă cu vigoare și limpezime, provocându-se cu noi și noi experimente spectaculoase și nealiniate, ilustrându-le cu desene, tabele și planșe foarte sugestive. Autorul aduce un cald elogiu gândirii magice postmoderniste din știință și tehnologie. Acum cincizeci de ani performanțele actuale ale sateliților artificiali, ale telecomenzilor, ale avioanelor fără pilot uman, ale operațiilor cu LASER pe creier, ale experimentelor psihologice transpersonale, etc. ar fi fost calificate că aberații, că fantezii S.F. sau magie pură.”

“Citind aceasta minunată carte, cititorul poate rămâne cu convingerea că știință este un măreț spectacol viu, care ne fascinează, ne contrariază, ne provoacă și ne trezește. Aceasta carte este o pagină din marea carte a lumii, care ne convinge de vibrația eternă a sufletului.”

Calea sufletului — O incursiune în realitatea profundă (2005):

“Cartea intitulată sugestiv "Calea Sufletului" este așa cum se exprimă în subtitlu, o incursiune în realitatea profundă, o incursiune "în lumea de dincolo de lume". Este un foarte reușit și provocator eseu de oglindire a celor mai noi și mai pline de straneitate date, selectate din cercetările de avangardă ale științei neclasice și neconvenționale despre realitatea profundă.”

“Autorul ne prezintă o fizică cuantică a conștiinței, pornind de la cercetări de ultimă oră asupra conexiunilor dintre realitatea profundă și suflet, asupra solitonilor ca semnale ale coerenței în dinamica sufletului și ajungând la teorie, de natură cuantică, a pulsațiilor conștiente sonoluminiscente.”

“Suntem invitați la o fascinantă călătorie misterioasă, într-o lume în care viața spirituală și cea materială se întrepătrund ("unus mundus") pentru a dezvălui un univers ca multivers coerent și izvor de speranță.”

“Este de remarcat credința autorului în nemurirea sufletului omenesc: de fapt, psihismul, legat de trup şi compus, este muritor, pe când spiritul necompus este nemuritor. "În momentul în care vom obține certitudinea existenței omenești dincolo de moarte, vom fi eliberați de teama de moarte, vom fi cu adevărat liberi", afirmă autorul animat de un îndreptățit entuziasm. Într-adevăr, cel ce se așteaptă să ajungă în Cer, ar trebui să-și facă puțin timp că să studieze drumul într-acolo, să exploreze "Calea Sufletului”.”

“Autorul arată că misticii din toate timpurile au considerat lumina și sunetul că principii ale creației. Știință actuală tinde să valideze aceasta intuiție spirituală prin concepte că: bioholografie cuantică, holografie optică și acustică, sonoluminiscență, fractali, sinergizori, etc. Spiritul cunoaște și simte lucrările veșnice, divine, atinge infinitul în orice început. Spiritul uman are vibrații și rezonanțe permanente pe care numai inima le simte și le dezleagă cu limbajul ei tainic, cu tăcerea de dincolo de cuvânt.”

“Cartea lui Ionel Mohîrță este opera unui om de știință postmodern, cu un dor de spirit și veșnicie, care caută neobosit misterele realității fundamentale, în care lumea cuantică și lumea psihică sunt două laturi opuse, dar complementare.”

“Această carte se adresează tuturor acelora care sunt roșii de patima științei, care concep viața omului că "existența între mister și pentru revelare" (L. Blaga): fizicieni, biologi, medici, psihologi, teologi, educatori. Cartea este o provocare, o încurajare, o perspectivă, un îndemn de a bate la porțile Absolutului.”

Psihologia sonoluminică — Un proiect de psihologie cuantică (2011):

“Avem în fața noastră o lucrare originală, neobișnuită și de o excepțională valoare teoretică și pragmatică. Titlul lucrării este el însuși o provocare, o mănușă aruncată în duelul cu știința clasică, pe care, grație argumentelor folosite că instrumente combative, afirmăm cu convingere că l-a câștigat. Psihologia este un teritoriu care mai are încă multe enigme pentru știință având că obiect un univers subiectiv, dificil de descifrat, neexistând încă două persoane care să gândească identic. Lucrarea lui Ionel Mohîrță se înscrie tocmai în acest demers de a ridica un colț din vălul ce acoperă încă multe mistere ale psihologiei umane. Una din marile calități ale unui căutător de adevăr este aceea de a nu deveni sclavul niciunei dogme sau prejudecăți, de a nu rămâne la aparența fenomenelor, ci de a săpa în adânc la sursa lor reală. Dispunând de largi deschideri spre orizonturile cunoașterii, Ionel Mohîrță este impresionat de existența unor fenomene ce nu își pot găși explicație prin științele academice, cum ar fi cele atribuite șamanilor și își propune să dezlege misterul părăsind corabia care nu urmează decât calea ce duce spre o Fata Morgana. Drumul ales este unul dificil, plin de capcanele ridicate de cunoașterea de ultimă oră. Găsim aici noțiuni dezvoltate cu o rară capacitate de deslușire a lor din fizica cuantică, informatică, cibernetică, electrofiziologie cutanată, neurofiziologie etc. Partea cea mai extinsă și încărcată de informație din domenii vaste de cunoaștere este cea teoretică, având rolul de documentare justificativă a demersului propus. Cu o îndrăzneală bine argumentată, autorul discută și limitele concluziilor oferite de științele clasice în descrierea realității, dar și noile perspective oferite de abordarea holistică a ființei umane. Interpretarea fenomenelor psihice în termeni de lumină și sunet este de o excepțională originalitate cu un imens travaliu intelectual. Succesul este însă pe măsura efortului depus. Explicarea universului psihic prin implicarea sunetului și luminii că instrumente informaționale ale gândirii este de o rară eleganță și relevanță științifică, oferind noi soluții cognitive și pragmatice în plan terapeutic și de investigație. Psihologia Sonoluminică ne oferă astfel noi deschideri teoretice și practice în gestionarea universului psihologic. Autorul subliniază ideea că lumea se află în fața unei noi paradigme, a unei noi viziuni asupra realității, care vă viza toate laturile existenței umane, de la morală până la religii și relația omului cu universul. În concluzie, prin vastitatea informațională de ultimă oră aduse din domenii noi ale științelor, prin crearea unui nou capitol în psihologie – cel al sonoluminiscenței – prin metodele noi de psihometrie descrise și aplicate, prin bibliografia extrem de variată și de recentă, prin expunerea într-un limbaj de ținută științifică, presărat adesea cu inflexiuni poetice, cartea lui Ionel Mohîrță întrunește toate criteriile necesare pentru abordarea unei noi paradigme în psihologie.” — Prof. univ. dr. Dumitru Constantin

„Lucrarea abordează o temă de certă originalitate și de mare relevanță științifică. Autorul întreprinde o cercetare autentic transdisciplinară, deschizând varii orizonturi tematice: psihologie, fizică cuantică, genetică, psihometrie, psihoterapie etc. Fundamentul teoretico-metodologic principal este teoria cuantică care este astăzi cea mai semnificativă paradigmă a științei neclasice, de avangardă. Caracteristica fundamentală a acestei ample lucrări este originalitatea științifică prin «scoaterea din ascundere» a unei serii de invenții și descoperiri. Autorul se avântă într-un efort creator de căutare a noului, fiind motivat intrinsec de o cutezanță creatoare și o atitudine transformatoare rar întâlnită. Metodele de cercetare sunt bine articulate și ferm angajate spre a controla și a verifica riguros gradul de valabilitate al celor nouă ipoteze, câte trei în fiecare din cele trei studii. Metodele statistice au fost bine alese, ele fiind total adecvate profilului cercetării. Rezultatele sunt procesate statistic și psihologic cu deosebită acuratețe și cu subtilitate. Ne bucurăm că printre lucrările de referință figurează și psihologia sinergetică. De altfel, psihologia sonoluminică nu este altceva decât sinergia dintre sunet și lumină, care împreună, și deodată, și una prin alta, desemnează o ipostază cuantică a psihismului. Credo-ul științific al autorului se înalță pe patru coloane brâncușiene: fericirea, iubirea, luciditatea și transcendența. Lucrarea se încheie cu concluzii și recomandări de mare relevanță. Cercetarea deschide noi și provocatoare orizonturi de investigare. În esență, lucrarea este un proiect promițător pentru construirea unei noi paradigme în psihologia omului, a unei noi orientări în psihologia actuală. Îl felicităm sincer pe autor pentru această operă științifică excepțională. Apreciem valoarea deosebită a cercetării și nivelul academic înalt.” — Prof. univ. dr. Ion Mânzat

„Ionel Mohîrţă, beneficiind de formare în domeniul psiho-fizicii, cuanticii, spectroscopiei etc., ne introduce într-un domeniu pe cât de interesant, pe atât de controversat, dar care oricum merită toată atenţia prin beneficiile pe care le pot aduce sunetul şi lumina în evaluarea şi modificarea terapeutică a subiectului uman. După ce încearcă – şi reuşeşte – să ne facă «să gândim cuantic», cu intenţia clară de a observa în profunzime tainele realităţii, în care include şi OMUL, autorul, cu subtilitate şi competenţă, ne prezintă o altă realitate prin zborul mental, de la interior la exterior prin sunet şi lumină. Autorul realizează o lucrare bine închegată teoretic şi practic, având deosebite contribuţii originale în plan teoretic, metodologic şi practico-aplicativ. De aceea, ţinem să apreciem efortul deosebit de prezentare şi structurare a vastelor cunoştinţe din domenii tangente psihologiei şi psiho-fiziologiei, cu scopul evident de a ne introduce în cele trei studii pe care le-a efectuat pentru validarea ipotezelor extrem de riguros formulate şi viabile. Convins că anatomia şi fiziologia corpului uman nu trebuie să rămână o necunoscută, că ea este subtilă, dar poate fi percepută, autorul realizează un demers prin care ne ajută atât la stabilirea vârstei bio-electrice, dar şi la perceperea dimensiunilor «grele» ale conştienţei umane. Definind clar şi concis psihologia sonoluminică drept zonă desprinsă din psihologie pentru a aprofunda fenomenele mentale din perspectiva influenţei sunetului şi a luminii asupra personalităţii umane, autorul ne detaliază variabilele pe care le-a utilizat în cercetare şi care gravitează în acest câmp, cu principii şi determinante deosebit de utile explorării prin NLP, PEU şi meloterapie – care fac obiectul părţii a doua a lucrării. Considerăm, în consens cu autorul, că această lucrare, de pionerat în România, aduce veritabile contribuţii pe multiple planuri. Ea este o alternativă solidă ştiinţific la înţelegerea PSIHOLOGIEI că ştiinţă, cu evidenţierea modelelor de interferenţă electrono-fotonice, apte de a procesa informaţia şi, implicit, «ordonarea» unei conştienţe specifice, ajustându-ne ori modificându-ne convingerile. — Prof. univ. dr. Ruxandra Răşcanu

„Aşa cum rezultă din start, respectiv de la simpla lecturare a titlului, lucrarea de faţă aparţine avangardei ştiinţifice, o avangardă de prim rang, aceea care doreşte să fertilizeze psihologia prin suflul profund novator al revoluţiei cuantice din cunoaştere, în scopul realizării unui important pas înainte spre aclimatizarea paradigmei holistice. Şi nu este vorba de a căuta originalitatea pur şi simplu sau de a introduce abil un nou «cal troian» de sorginte SF, deoarece vârsta reamenajărilor şi a aprofundărilor de fond a sosit şi pentru psihologie. Tentativa autorului se dovedeşte cu atât mai meritorie cu cât ea este instrumentată printr-o tehnologie de înaltă performanţă, ceea ce conferă un surplus de rigoare şi credibilitate întregului suport argumentativ. De asemenea, menţionăm tot la rubrica «puncte forte» ale prezentei lucrări că preocuparea autorului în direcţia psihologiei sonoluminice nu este singulară, deoarece încă din anul 2005 domnul Mohîrţă a elaborat teoria pulsaţiilor conştiente sonoluminiscente, pe care a pus-o în circulaţie printr-o carte ce s-a bucurat de o frumoasă audienţă printre specialişti. Nu putem eluda, din acest preambul valorizator, nici cutezanţa epistemică a autorului care, asumându-şi truda şi disconfortul resemnificărilor de adâncime din psihologia contemporană, este dispus să facă faţă cu acribie şi nonşalanţă oricărei replici acide sau partizane, din partea convenţionalismului pozitivist încă suveran şi vocal. Obiectivul director al lucrării este cartografierea fenomenului sonoluminic, fenomen care acreditează legitimitatea cooperării dintre psihologie şi fizica cuantică, oferind un nou model explicativ pentru percepţia şi gândirea umană. Această perspectivă novatoare asupra psihicului uman rezidă din aceea că, în consens cu teoria pulsaţiilor conştiente sonoluminiscente formulată de domnul Mohîrţă (2005), rezultă că psihismul uman este o expresie pulsională a modelelor de lumină şi sunet. Arhitectura lucrării se structurează în două direcţii distincte: cea teoretică şi cea destinată investigaţiei de teren. Premisele teoretice se distilează treptat, de la general spre particular, în urma unui studiu bibliografic laborios, activ şi inteligent condus prin literatura de resort, îndeosebi străină. Cu această ocazie se realizează un periplu amplu, dar indispensabil, printre problemele definitorii ale domeniului, cu invocarea numelor şi cercetărilor referenţiale care au condus la articularea acestuia. Cert este că, la capătul acestui excurs, autorul reuşeşte să elaboreze un mini compendium consistent şi limpede de psihologie sonoluminică. Prestaţia impresionează şi prin probitatea şi dezinvoltura «raidurilor» pe care domnul Mohîrţă le realizează în domeniul cuantic, domeniu care excede specialitatea sa de psiho-sociolog. Încercând să formulăm câteva inferenţe apreciative asupra părţii teoretice a prezentei lucrări, relevăm, mai întâi, nu doar travaliul bibliografic remarcabil pe care autorul l-a realizat, dar mai ales abilitatea cu care operează cu o multitudine de concepte ce exced domeniul său de expertiză şi care a presupus neîndoielnic un studiu minuţios şi cronofag. Mai apoi, autorul a ştiut să-şi menţină activă valorificarea critică a informaţiei acumulate, reuşind să evite cu eleganţă capcana locurilor redundante, pentru a distila esenţele problemelor vizate, oferind pe ansamblu o analiză nepartizană, lucidă şi temerară a unor teme tratate, din păcate, cu persiflare de exponenţii împătimiţi ai pozitivismului ştiinţific. După acest demers, solid armat conceptual, Ionel Mohîrţă este îndreptăţit să demareze o complexă şi inedită cercetare de teren, care se poate subsuma unei psihodiagnoze cuantice. În esenţă, este o investigaţie atipică, întrucât apelează la o metodă de vizualizare şi analiză prin înregistrarea computerizată a radiaţiilor optice şi a emisiilor biologice umane, stimulate de câmpul electromagnetic şi amplificate prin descărcare în gaze. Concret, cercetătorul a apelat la GDV Camera, aparat inventat de prof. univ. dr. K. Korotkov, şeful Catedrei de Fizică şi Optică a Universităţii Sankt Petesburg (Rusia), în 1995. Deşi este vorba doar de un singur aparat, bogăţia informaţiilor recoltate cu privire la statusul fizic şi psihoemoţional al fiecărui subiect investigat într-un timp operativ (doar două minute) constituie o replică solidă în faţa oricărui comentariu posibil tendenţios. Reiterăm, cu acest prilej, că mânuirea şi lecturarea acestui aparat este ea însăşi o provocare pentru oricare cercetător, reclamând din partea autorului dobândirea unor competenţe speciale. Experimentul conceput de Ionel Mohîrţă se constelează trifocal, în sensul că au fost iniţate trei studii distincte, din dorinţa de a testa modul în care patternurile de fluorescenţă a matricei energoinformaţionale umane sunt influenţate de trei tipuri de psihoterapii: cea experienţială unificatoare (PEU), meloterapie şi programare neurolingvistică (NLP). Menţionăm că fiecare dintre cele trei studii şi-a propus validarea aceloraşi ipoteze privind impactul pe care psihoterapiile amintite îl au asupra luminozităţii corpului fizic şi a celui emoţional asupra poziţiei chakrelor (cotate ca centrii ai conştienţei) şi asupra restructurării aurei (adică a câmpului energoinformaţional), prin dislocarea patternurilor generatoare de stres. În ceea ce priveşte decodificarea calitativă a rezultatelor obţinute, aceasta este amplă, dinamică, suculentă, oferind o dovadă expresivă asupra mirabilelor resurse pe care le oferă GDV Camera în psihodiagnostic. Cert este că Ionel Mohîrţă a reuşit să- şi confirme majoritatea confortabilă a ipotezelor formulate, structurându-şi propriul său punct de vedere, consistent blindat prin argumente de teren. Desigur, ar fi fost interesant să fi aflat prin procedee cantitative special destinate şi care dintre cele trei tehnici psihoterapeutice reuneşte mai multe sufragii în atingerea scopurilor vizate, dar probabil o cercetare viitoare ne va satisface şi această nelinişte epistemică. Ideea-ancoră care se profilează la finalul acestei cercetări este că prin intervenţie psihoterapeutică se formează gânduri spectrale optime ce modifică la fiinţa umană configuraţia electronofotonică. Aceasta, la rândul ei, conduce la apariţia unei stări de conştienţă modificată, cu influenţe benefice asupra conexiunilor psihoneuroimunologice, de aceea se produce o optimizare a vârstei bioelectrice şi respectiv, o consolidare a sănătăţii fizice şi mentale a individului. Nu putem omite din acest excurs evaluativ nici calitatea anexelor lucrării care aduc o serie de informaţii suplimentare privind diversele câmpuri existente şi principalele lor caracteristici – un bun prilej de a ne îmbogăţi orizontul în acest domeniu de avangardă. Lucrarea elaborată de Ionel Mohîrţă este o lucrare nonconvenţională prin temă, conţinut şi modalitate de abordare, care detonează clişee perimate, suficienţe şi obtuzităţi, pentru a realiza o înţelegere mai profundă şi mai subtilă a fiinţei umane din perspectiva unei viziuni tripartite. În esenţă, această lucrare pledează cu har şi aplomb pentru multiplicarea căii, adică pentru cauza politropiei în ştiinţa psihologică. Cumulând multiplele calităţi ale întregului demers realizat de domnul Ionel Mohîrţă, considerăm că ne aflăm în faţa unei prestaţii de pionierat ce evocă dobândirea de către autor a unui majorat profesional de înalt nivel.” — Prof. univ. dr. Anca Munteanu

„O privire de ansamblu asupra lucrării ne permite să afirmăm că ea constituie o autentică cercetare transdisciplinară din domenii tematice variate ce sintetizează sinergic–creator informații din psihologie, fizică cuantică, genetică, psihometrie, psihoterapie, inventică etc., conducând la elaborarea unui model optim de sănătate mentală corespunzător progreselor științei secolului XXI. Ea constituie în același timp o lucrare originală și de mare utilitate teoretică și practică pentru psihologi. Obiectivul declarat al lucrării este foarte ambițios, iar designul experimental bine organizat și sistematic i-a permis să obțînă răspunsuri pertinente și rezultate cu grad ridicat de originalitate și utilitate. Analizând și evaluând cele 15 capitole ce întră în arhitectura părții teoretice a lucrării, am constatat că ele constituie tot atâtea izvoare teoretice transdisciplinare ce prezintă și corelează date științifice noi cu inovații și descoperiri din domenii că fizica, psihometria, psihoterapia drept fundament necesar pentru îmbogățirea și crearea conceptelor psihologice capabile să explice noile descoperiri privind informația psihică la confluența psihologiei cu fizica cuantică. În această lucrare, autorul elaborează și definește o serie de concepte precum: gândul spectral, psihologie sonoluminică, emoție sonoluminică, memorie sonoluminică, limbaj sonoluminic, imaginație sonoluminică, conștiență sonoluminică, superpoziție mentală etc. pe care le apreciem că fiind contribuții originale ce îmbogățesc psihologia științifică. Toate definițiile conceptelor psihologice prezentate în capitolele 1-11 au la bază rezultate ale experimentelor realizate în țară și în străînătate în diverse laboratoare de prestigiu, ele contribuind totodată atât la înlăturarea unor înțelesuri distorsionate apărute din incapacitatea oamenilor de a converti informația științifică în cuvinte ce exprimă adevărul științific, cât și la delimitarea obiectului și câmpului tematic al acestui nou domeniu: psihologia sonoluminică. În concepția autorului, obiectul principal de studiu al noului domeniu este «să studieze natura gândului și dinamica acestuia în sufletul uman investigând fenomenele mentale din punct de vedere al influenței sunetului și luminii asupra personalității umane». Conștient că în fundamentarea noii psihologii este necesară și delimitarea câmpului său tematic, Ionel Mohîrță conturează și structurează cu claritate și precizie științifică componentele acestuia începând cu: bazele psihocuantice ale vieții pulsionale conștiente umane; modul de organizare a gândurilor și pulsiunilor conștiente; formele de manifestare a acestor pulsiuni în trebuințe umane, continuând cu reprezentarea observatorului uman din punct de vedere psihocuantic; structura gândurilor în conștiință; rolul gândurilor în memorie; rolul afectivității în structura gândului, rolul emoțiilor; contagiunea gândurilor sau intersecția lor; transferul gândului și urmările lui, rolul alegerii scopului urmărit și consecințele lui, finalizând cu transformarea corporală prin intermediul gândurilor; rolul apei că vehicul în memorie și în dinamica gândurilor, rolul energiei emoțiilor asupra amplificării memoriei de lungă durată; ce se întâmplă cu formele pulsionale conștiente în momentul morții. Partea teoretică a lucrării ne permite să relevăm câteva calități, abilități și competențe științifice de excepție ale autorului Ionel Mohîrță: o gândire riguroasă, clară, profundă, bivergentă, sinergică; o sensibilitate deosebită la problemele și provocările cele mai noi ale științei psihologice; capacitate de sinteză creatoare emergentă; abilitate de a prezenta la nivel științific înalt explicațiile, argumentele și definițiile oferite, susținute de strategii creative, cum sunt: abordarea contrafactuală și metaboxică a informației, abilitatea de a selecta și conexa sinergic-creator informația științifică, de a elabora noul și originalul, ușurința de a explica corect, autentic științific fenomene considerate greu de înțeles și explicat etc. Dacă în prima parte de fundamentare teoretică a lucrării Ionel Mohîrță utilizează triangulația concepțiilor, fenomenelor și experimentelor capabile să constituie o bază teoretică solidă cu valențe explicative, demonstrabile prin date științifice de ultimă oră și care se constituie în fundamente ce operează multiple deschideri și orizonturi pentru cercetarea psihologică din domeniul mulți și transdisciplinar abordat în construcția și elaborarea părții experimentale a lucrării, autorul a utilizat triangulația metodologică pentru a verifica riguros gradul de valabilitate a ipotezelor formulate. Considerăm că, utilizând cu abilitate triangulația teoretică și metodologică, cercetătorul de excepție Ionel Mohîrță a reușit prin efortul minții sale inventive să obțînă efectul sinergic creator inventând un nou domeniu al psihologiei și elaborând un model de sănătate mentală și optimizare umană verificat experimental. În cercetarea experimentală, autorul a realizat astfel trei studii prin care s-au verificat cele 9 ipoteze propuse. Apreciem că atât stabilirea obiectivelor, elaborarea ipotezelor, delimitarea celor trei loturi de subiecți, cât și interpretarea rezultatelor evidențiază cunoașterea profundă și îndeplinirea de către cercetător a criteriilor științifice privind organizarea și desfășurarea cercetării, a modalităților de analiză și interpretare statistică și psihologică a datelor. Metodele statistice au fost bine selectate și utilizate adecvat profilului cercetării, iar interpretările psihologice ale datelor s-au realizat cu subtilitate și deosebită acuratețe. Am constatat că rezultatele celor trei studii experimentale realizate au fost comunicate și supuse atenției comunității științifice în cadrul unor conferințe de profil la nivel național și internațional. Ele validează în grade diferite ipotezele, confirmând existența unei legături directe, dar complexe între fenomenele psihoemoționale și modelele de lumină personalizate ale subiecților supuși experimentelor, conturând efecte curative obținute prin expunerea la antrenamente organizate experimental. Trebuie remarcată coerența și unitatea teoretică metodologică și de interpretare existentă între cele două părți ale lucrării și, totodată, finalizarea prezentării științifice a psihologiei sonoluminice prin delimitarea și precizarea principiilor explicative ale acestei psihologii și a dinamicii fenomenelor sonoluminice din ființa umană, responsabile de manifestarea fenomenelor psihoemoționale sub influența tehnicilor psihoterapeutice. O primă concluzie ce se impune este aceea că Ionel Mohîrță a reușit să prezinte și să demonstreze posibilitatea unui nou domeniu al psihologiei: psihologia sonoluminică prin argumente teoretice și experimentale privind obiectul, câmpul tematic, principiile și dinamica fenomenelor specifice domeniului și relațiile posibile cu alte domenii ale psihologiei: psihometria, psihoterapia, psihologia experiențială, psihologia transpersonală. Apreciem că, prin deschiderile operate la nivelul psihologiei științifice actuale, lucrarea oferă orizonturi de cercetare și apropiere a demersurilor explicative între psihologia și psihoterapia experiențială, psihologia și psihoterapia transpersonală, psihologia și psihoterapia cognitiv-comportamentală, fapt considerat de noi că un atu al modelului de optimizare mentală conturat de autor. Apreciem noua paradigmă elaborată de Ionel Mohîrță – Psihologia Sonoluminică – drept o contribuție de nivel creativ– emergent, originală și utilă la înnoirea teoriei și practicii în psihologie și psihoterapie, realizată la un nivel științific corespunzător științei ce trebuie promovată într-o societate a cunoașterii.” — Prof. univ. dr. Mariana Caluschi

“Psihologia Sonoluminică s-a născut din dorința de a crea un pod între psihologia clasică și psihologia transpersonală.”

“De ce o psihologie sonoluminică? Pentru că ne va ajuta să înțelegem fenomenele psihice mult mai profund, pentru că reușește să răspundă la întrebări care erau fară răspuns până acum, folosind adevăruri ale fizicii cuantice, ale teoriei cuantice, a informației și ale geneticii și, nu în ultimul rand, pentru că până acum nu exista o definiție a gândului fizic. Poate este singura psihologie care aduce dovezi concrete a existenței sufletului și spiritului nostru, fiind o psihologie vibrațională care poate fi măsurată, deci aparținând științei fară doar și poate.”

“Psihologia sonoluminică este acel domeniu al Psihologiei care investighează fenomenele mentale din punct de vedere al influenței sunetului și luminii asupra personalității umane. Ea reprezintă atât o metodă de psihodiagnoză cuantică, cât și de terapie. Ea se supune atât investigației calitative cât și cantitative științifice. Totodată, ea poate explica trăirile personale.”

“Orice explorare psihologică exercită o atracție magică, pentru că îl invită pe cercetător la meditație pe tema a ceea ce încă și azi se mai consideră a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman. Aflată într-o permanentă dezvoltare, psihologia propune an de an noi concepte și teorii în scopul de a explica ce este psihicul și în ce raporturi se află el cu celelalte laturi ale existenței. În acest context se înscrie și această lucrare care se dorește a fi un nou mod de a vedea domeniul psihismului, în care există și funcționează informația. Definirea gândului prin lumină și sunet ne ajută să înțelegem ordinea ascunsă a realității profunde și este punctul unde religia și știința se întâlnesc. Probabil că, pentru psihologii care i-au interesat acest domeniu, sunt cunoscute concepte că biofotoni, lumina neutrinică, transformarea ultrasunetelor în radiații laser și eterna rotație. Ce legătură au acestea cu ființa umană? Cu puțină răbdare și înțelegere, poate a venit timpul să aflăm. Această lucrare prezintă modalitatea prin care psihologul lucrează cu optimizarea comenzii asupra fizicului, spațiul său de lucru fiind modificarea dinamicii modelelor vibraționale sonoluminice, în scopul realizării lucidității și fericirii.”

Dincolo de percepția obișnuită — Scoaterea din ascundere a realității (2019):

“Lucrarea de față prezintă un tip de abordare a sistemului psihic uman, în care persoana umană percepe informația oarecum neobișnuit prin procesarea inconștientă a caracteristicilor fizice ale stimulului sau printr-o amplificare a percepției.”

“Astăzi, în contextul dezvoltării exponențiale a inteligenței artificiale este foarte greu să anticipăm care vor fi abilitățile pe care școala va trebui să le pregătească pentru următorii 15-20 de ani. Un singur lucru rămâne constant și acesta este dezvoltarea unor abilități de anticipare care țin de legătura cu subconștientul și cultivarea echilibrului emoțional. Idei de acest gen sunt dezbătute aici, pentru a scoate din ascundere anumite capacitați psihice și spirituale pe care omul le are dar momentan el nu știe că le are.”

“Această monografie este o cercetare calitativă asupra fenomenului numit percepție în viața de zi cu zi, care ne arată că avem posibilitatea oricând să ne reprogramăm conștiența pentru a putea scoate din ascundere o realitate mult mai revelatoare decât cea din prezent.”

“Cartea poate fi folositoare studenților la psihologie, psihologilor, medicilor, militarilor și tuturor celor care iubesc știința și spiritualitatea.”

Terapia Sonoluminică — Calea evoluției psihospirituale (2023):

"Ionel Mohîrță este un autor cu totul remarcabil în câmpul psihologiei românești. Este un căutător, dar și un găsitor, teoretician dar și un trăitor, este un om care a mers pe calea sa, o cale remarcabilă care i-a permis să înțeleagă, să realizeze, să discrimineze experiențial și apoi teoretic piesele din acest puzzle al realului existenței noastre care pentru mulți rămân dacă nu misterioase cel puțin ascunse. Iată ne aflăm în fața unei împliniri și anume aceea că Ionel a reușit ceea ce poate nu a reușit nimeni până acum sub aspectul realizării unei opere care aduce împreună atât dimensiunea teoretică cât și dimensiunea aplicativă, iar Ionel Mohîrță se situează astfel în rândul creatorilor de teorie în psihologia românească într-o manieră specială." — Prof. univ. dr. Matei Georgescu

"Recent Ionel Mohîrță (2023) a scos de la tipar un volum intitulat „Terapia Sonoluminică. Calea evoluției psihospiritualeˮ. Această terapie este o formare de bază deoarece are o parte clinică, una transpersonală și una de dezvoltare personală. Ea folosește cele mai noi studii științifice și cele mai importante moșteniri ale metodelor tradiționale. Obiectivele acestei terapii sunt: creșterea nivelelor conștienței și conștiinței, transformarea emoțiilor distructive în cele constructive, ștergerea înregistrărilor traumatice, sinergizarea activității câmpului energetic de lumină, sinergizarea sonoluminică a relației câmpurilor inimă-creier, curățarea sonoluminică a centrilor conștienței, cristalizarea luminii interioare ca treaptă de hrănirii a spiritului, abordarea nivelului imaginal al inconștientului personal şi colectiv, realizând corpul nemuritor de lumină. Terapia Sonoluminică produce o vindecare electrică, magnetică și acustică. Avantajele acestei terapii sunt eficiența, eleganța, neinvazibilitatea și rapiditatea. Autorul ne îndeamnă să ne vindecăm trupul și mintea, pentru a-i da putere noului creier (cortexul prefrontal) pentru dezvoltarea beatitudinii, longevității și regenerării. Odată ce această nouă regiune a creierului a fost activată este posibilă sinergia cerebrală. Sinergia înseamnă că întregul este mai mult decât suma părților. Referitor la operațiile sinergice ale psihismului uman (Mânzat, 2010) este evident că sinergizarea este operația cea mai importantă care constă din coordonarea tuturor acțiunilor și proceselor în realizarea aceluiași scop. Este o punere la lucru a tuturor componentelor psihice „împreună și deodatăˮ și „una prin altaˮ. Împreună înseamnă sinergie spațială iar deodată înseamnă sinergie temporală. Motivele, operațiile, metodele, funcțiile cooperează sinergic și astfel sporește eficiența și dinamismul psihismului. Succesiunea operațiilor se realizează atât de rapid încât se transformă în simultaneitate: o concentrare și o coerență a tuturor forțelor care operează sincron. Analiza HRT (a ritmurilor cardiace) dovedește sinergia inimă-creier. Transformarea matricei sonoluminice se realizează prin: lumina mentală (gânduri pozitive), muzică sacră, cuvântul purificator, katharsis eliberator. Sunt subliniate beneficiile terapiei sonoluminice, Terapia pregătește clientul pentru făurirea unei personalități optime și dezvoltarea unei superconștiențe. Ea urmărește scoaterea din ascundere a esenței, descifrarea misterelor subconștientului. Această terapie originală pornește de la o viziune bio-psihosocială asupra omului ca ființă spirituală, pentru edificarea lui Homo luminosus. De pe pozițiile unei hermeneutici spirituale terapia lui Mohîrță construiește sinergia dintre sunet și lumină: psihicul este înțeles ca lumina care cântă. Cu această carte primim în dar o nouă metodă, unică în planul psihologiei europene. — Prof. univ. dr. Ion Mânzat

"Cartea lui Ionel Mohîrță intitulată sugestiv Terapia Sonoluminică este așa cum se exprimă în subtitlu o cale către evoluția psihospirituală. Este o a doua carte scrisă despre longevitate, după Secretul tinereții eterne care s-a bucurat de un răsunător succes în rândul cititorilor. Această carte reprezintă partea aplicativă a paradigmei create de autor numită Psihologia Sonoluminică. Un proiect de psihologie cuantică (partea teoretică și experimentală) realizând astfel pentru prima dată în istoria psihologiei românești o paradigmă psihologică completă. Această paradigmă reprezintă o realizare științifică exemplară și matură ce oferă probleme și soluții model comunității de practicieni în psihologie și medicină. Suntem invitați la o fascinantă călătorie în realitatea profundă a psihicului uman și a metodelor milenare de realizare a homeostaziei informaționale și cultivare a echilibrului emoțional. Dispunând de largi deschideri spre orizonturile cunoașterii, Ionel Mohîrță identifică și explică sursa informațională a conștienței noastre prin fenomenele de lumină și sunet din interiorul ființei umane. Pentru a reuși acest lucru el folosește noțiuni din fizica cuantică, genetică, psihologie, bioelectronică și medicina tradițională chineză. Astfel, aflăm că sursa luminii (biofotoni) din corp este ADN-ul celular iar funcția principală a ADN-ului nu constă în sinteza proteinelor, așa cum se credea larg în ultimul secol, ci în recepția și transmiterea energiei electromagnetice. La nivelul acestuia au loc fenomene de nonlocalizare cuantică sub formă de lumina coerentă care reprezintă conștiența noastră. În acest loc se realizează comunicațiile intercelulare care afectează instantaneu celulele din întregul corp. Aceste comunicații se realizează prin intermediul interacțiunilor piezoelectrice și prin transducția foton/fonon a semnalelor electromagnetice atât de origine endogenă, cât și exogenă. Autorul arată că teoria biofizică a câmpurilor electromagnetice și bioacustice sugerează că organismele vii sunt organizate pe baza câmpurilor electromagnetice. Acestea ajută la stabilirea matricei energetice creative care modelează și reglează organismul. Tratamentul se concentrează pe identificarea și rezolvarea incoerenței repetate în organism pentru a restabili echilibrul energetic. Militând pentru o igienă a sunetelor și a luminii din corp, Ionel Mohîrță selectează în această carte terapiile care influențează benefic sistemul sonoluminic uman care este de fapt sistemul informational al organismului. El apelează la tehnicile care transformă complexele biofotonice parazitare în lumina coerentă prin intermediul sunetelor sacre. De asemenea, autorul sugerează că intenția umană ar putea să fie folosită ca o extraordinară forță potențială de vindecare. Pentru a putea verifica beneficiile terapiilor autorul recurge la un aparat de ultimă generație numit coronoscop care poate măsura distribuția energetică a câmpului electronofotonic uman. Considerăm, în consens cu autorul, că această lucrare, de pionerat în România și în Europa, aduce veritabile contribuţii pe multiple planuri. Ea este o alternativă solidă ştiinţific, la înţelegerea PSIHOLOGIEI ca ştiinţă, a terapiilor de profunzime holistice, cu evidenţierea modelelor de interferenţă electrono-fotonice, apte de a procesa informaţia şi, implicit, „ordonarea” unei conştienţe specifice, ajustându-ne ori modificându-ne convingerile.

Cartea lui Ionel Mohîrță este o pagină din marea Carte a lumii, care, ne provoacă să pășim pe calea evoluției psihospirituale și ne convinge de necesitatea călătoriei esențiale care poate răspunde la întrebarea Cine sunt eu?" — Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan

"Lansarea unei cărți de calitate semnifică întotdeauna un eveniment ontologic, ce rezonează trezitor și metamorfozant, mai ales dacă, avem în vedere timpurile tenebroase și descumpănitoare pe care le traversăm. Mai precis, cartea care astăzi se petrece în larg, întru întâlnirea cu cititorii, se intitulează TERAPIA SONOLUMINICĂ. Calea evoluției psihospirituale și poartă semnătura lui Ionel Mohîrță. Ca și celelalte lucrări pe care autorul le-a publicat până acum, și cea de față evocă esențele anotimpului său interior. În opinia mea, Ionel Mohîrță este un mistagog, adică un pasionat de mistere, care evită cu măiestrie zidurile epistemice și caută neobosit punțile dintre domenii, îndeosebi cele dintre știință și spiritualitate. Este motivul pentru care, și de această data, nu se lasă confiscat de imanență, de realitatea imediată, ci pășește mai sus pentru a aduce mai aproape frumusețea inconfundabilă a fiorului metafizic. De asemenea, ca și cartea publicată anterior (centrată pe circumscrierea profilului identitar al psihologiei sonoluminice), cea de față fructifică o bogată experiență în practicarea unor tehnici de vindecare psihosomatică și dezvoltare spirituală, ca de pildă: cura cu apă din artele marțiale Vushu, Respirația holotropică, Respirația Pneuma, Alchimia internă taoistă, Procesul Memoriei Adânci, tehnica Prananadi, tehnicile Tai Chi etc. Marele merit al autorului este acela că deservește prin terapia sonoluminică o viziune holistică, recuperând în scopul vindecării dimensiunea spirituală. Concret, se procedează la igenizarea câmpului energetic de lumină a persoanei de întregul balast traumatic existent, în scopul reechilibrării și fortificării ei. Fibra profund aplicativă a lucrării de față este ilustrată de postularea principalelor secvențe ale terapiei sonoluminice. Și anume: cu ajutorul coronoscopului (un aparat de înaltă performanță) se realizează diagnoza câmpurilor electronofotonice; urmează alegerea unei tehnici care să refacă homeostazia energetică și informațională a individului (în succesiunea unui număr de șase etape); se continua printr-o intervenție de sorginte transpersonală, ce vizează vindecarea corpurilor energetice superioare (astral, mental, causal). Ideea majoră, în jurul căreia se brodează întregul demers, este una cu adevărat revoluționară, și anume; că fenomenul conștienței, așa cum afirmă o serie de eminețe ale domeniului, este prezent în tot corpul și nu doar în creier. Altfel spus, privind conștiența în registru profund și subtil, rezultă că aceasta reprezintă, în esență, lumină coerentă. Și astfel, pentru Ionel Mohîrță, lumina devine un mirabil releu care aduce împreună lumea văzută și cea nevăzută. Prestația de față este prețioasă și prin bogatele sale informații din domenii de avangardă și care rotunjesc imaginea noastră despre inepuizabila complexitate a umanului. Mai apoi, prin sugestiile și tehnicile de autovindecare (vindecare) pe care le oferă, putem să ne diversificăm portofoliul personal cu strategii de uzanță cotidiană. Iar experimentul inițiat și coordonat de autor, în anul 2023, pe un lot de 30 subiecți, oferă dovezi concludente despre eficacitatea metodei Prananadi în echilibrarea chakrelor, dar și valoarea coronoscopului în detectarea celor mai subtile modificări induse prin intervenția respectivă. Un loc special în economia acestei cărți, și care reverberează semnificativ asupra mișcării transpersonale, aflate în plină ascensiune de prestanță, este cel de al patrulea capitol destinat analizei potențialului cathartic și tămăduitor al Respirației Pneuma, al Procesului Memoriei Adânci; a Tehnicii sunetelor vindecătoare; a Meditației luminii vindecătoare; a Conectării cu rețeaua luminoasă a Universului și a Exercițiilor de extensie a corpului de lumină și celor de vindecare a luminii organelor. În rezumat, această carte aparține orientării cuantice, o orientare novatoare care spulberă falsele dihotomii, deoarece toate cele ce sunt viețuiesc într-o impresionantă filiație, întrucât originează din matricea aceluiași Unu. Terapia sonoluminică,ca și volumul precedent, constituie o invitație credibilă și incitantă pentru o nouă psihologie și psihoterapie, mai consonantă cu integralitatea de structură a fiintei umane. Prin răspunsurile date, dar mai ales prin întrebările sale irepresibile, lucrarea de față te lasă într-o stare fertilă de cumpănire, de neodihnă revitalizantă. Desigur pentru a percepe și descifra în totalitate bătaia de inimă a acestei cărți nu poate fi evitată o relație directă, nemijlocită cu slovele ei. Numai astfel vom avea din nou șansa să ne activăm mirările autentice ale vieții și bucuria solară de a fi." — Prof. univ. dr. Anca Munteanu

Introducere în psihotanatologie — Călătoria conștienței prin moarte (2023):

“Psihotanatologia este o ramură a psihologiei transpersonale, care se referă la analizarea și interpretarea trăirilor ființei umane din timpul morții clinice.”

"Observațiile din diferite domenii de cercetare contrazic astăzi, presupunerea materialistă că moartea biologică reprezintă sfârșitul existenței și activității conștiente de orice fel. Examinând obiectiv, pe de o parte experiențele și observațiile care contrazic perspectiva tradițională asupra naturii conștienței și a relației ei cu materia și pe de altă parte experiențele și observațiile legate direct de supraviețuirea conștienței după moarte vom observa că fenomenele conștiente care ne fac unici se pot manifesta după moarte. Toți care au studiat în mod serios mărturiile celor salvați de la moarte știu de mult timp că noi nu suntem doar un corp fizic. Experiențele la granițile dintre viață și moarte ne învață că noi suntem sisteme energetice individuale integrate într-un complex energetic universal."

"Abilitățile constatate după parcurgerea experiențelor de moarte iminentă (EMI) sunt: scăderea fricii de moarte, a dorinței de posesii materiale, interesul pentru statusul personal și competitivitate. Ele pot fi folosite în sociologie, educație, sistemul penitenciar, afaceri și instrucția soldaților. Aceste studii ne arată printr-o știință obiectivă ce se întâmplă cu noi atunci când murim și ne arată natura reală a legăturii dintre minte și creier."

"Ionel Mohîrță pe care îl cunosc de foarte multă vreme, este un om deosebit. Îl cunosc pe Ionel ca un om de o mare voință și asiduitate. În CV-ul lui Ionel întâlnesc ceea ce eu am văzut în viața oamenilor care au avut mari realizări în viață, adică oameni care s-au făcut ei pe sine însuși. Are un cult al seriozității, a voinței de a fi și a se implica în lucruri extrem de interesante. El urmărește această idee de foarte multă vreme și o face și la modul pragmatic, o face și la modul teoretic și scrie deja, e la a N... carte, vedeți în biografia dânsului o serie întreagă de lucruri pe care le-a realizat deja. Unul din talentele pe care eu le apreciez la domnia sa este aceea că, știe să creeze termeni. Orice ați vrea să impuneți în lume, dacă nu îi puneți o etichetă memorabilă de o operă, este întâi interesantă prin titlul pe care-l poartă, după aceea dacă sintagma folosită este ușor de reținut ori ba. Ionel știe să creeze cuvinte foarte originale. Dacă urmăriți, e uneori un limbaj puțin mai ermetic, dar cu oarecare efort este inteligibil. Îi prevăd un viitor deosebit și mă bucur că psihologia românească are iată un astfel de om care prin asiduitatea domniei sale, ne dă niște opere de care cu toții avem nevoie. Ce a-și putea să spun în plus, e o carte doctă, o carte foarte frumoasă, minunat scrisă, o carte științifică care vorbește foarte frumos și despre istoria acestui popor. Deci este o carte pe care o recomand cu toată inima." — Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan

"Apreciez ca întotdeauna apetența lui Ionel Mohîrță pentru subiecte foarte exotice. Pot să spun că a reușit și de data aceasta, iar această carte, după părerea mea, este cea mai bună din cele pe care le-a făcut până acum. Se vede un progres evident la nivelul scriiturii, e o carte pe care o citești și care simți că poate constitui la un moment dat un mare suport pentru fiecare dintre noi. Eu am apreciat foarte mult în cartea lui Ionel că el vorbește despre anumite terapii care le înregistrează în acest registru al psihotanatologiei și eu cred chiar mai mult decât el, eu cred mai departe decât a spus el, că genul acesta de abordare ar trebui să schimbe cadrele oricărei terapii serioase, adică discursul despre moarte nu poate fi inexistent într-o terapie. Dacă și într-o terapie este inexistent înseamnă că suntem cu totul descoperiți în fața acestui fenomen. Dacă mă uit la cartea lui Ionel cu acești ochi aș spune că ne furnizează un curriculum într-o educație în legătură cu moartea în spectrul educației, cel puțin la noi în România. Moartea, eu cred că este cel mai serios educator." — Prof. univ. dr. Lavinia Bârlogeanu

„Tema pe care o abordează Ionel Mohîrță e grea. Eu am să spun lucrurilor pe nume. Deși e mai tânăr decât noi, nu foarte tânăr, conf. univ. dr. Ionel Mohîrță este un savant. Un savant pentru că atacă domenii neatacabile. Toate cărțile lui sunt noutăți, sunt provocări, sunt deschideri de porți. Ionel Mohîrță este un om venit din viitor. El ca și mine mergem pe drumuri nebătătorite. Absolut noi. Psihologia sonoluminică pe care a fondat-o, a fundamentat-o, a inventat-o Ionel Mohîrță este o știință de viitor. Așa că într-adevăr Ionel Mohîrță este un om venit din viitor, nu e nicio exagerare. Cartea lui Ionel Mohîrță deschide o poartă. Noi nu murim și nu ne naștem, ci doar trecem. Trecerea noastră prin acel timp nesfârșit. Timpul nostru este nesfârșit, omul este infinit, fiți liniștiți din acest punct de vedere. Dar trebuie să faceți un efort, să gândiți metafizic. Dacă vrem să fim într-adevăr și realmente nemuritori, trebuie să fim creatori ca Șeful care ne-a creat. Să fim și noi creatori cu ceva care să rămână după noi. Cărți, idei, clădiri, jocuri, societăți noi, idei înnoitoare de tot felul. Atunci înseamnă că n-am murit. A murit Platon cumva? 2500 de ani și vorbim despre el acum, mai mult decât în cursul vieții sale. N-a murit Platon, cum nu va muri niciodată Eminescu, nu va muri niciodată Brâncuși, Eugen Ionescu sau Emil Cioran. Dar poate nici Ionel Mohîrță nu va muri.” — Prof. univ. dr. Ion Mânzat

Secretul tinereții eterne — Echilibrul vârstei bioelectrice (2023):

"În această carte, Ionel Mohîrță propune un program global de autoîngrijire pentru o viață lungă și sănătoasă. Se supun atenției cititorului diverse metode care și-au dovedit de-a lungul timpului eficacitatea de echilibrare a câmpului bioelectric uman și de limpezire a câmpului psihoemoțional.”

“Se poate deduce din cele prezentate în această carte că procesul de întinerire este posibil prin schimbarea stilului de viață energetic și informațional. Se arată că energiile psihice dirijate în mod conștient, dar și cele generate în mod inconștient de noi toți, influențează direct microprocesele biochimice ale componentelor microscopice din nucleul și citoplasma celulelor vii.”

“Autorul abordează încetinirea procesului de îmbătrânire și declanșarea procesului de întinerire prin tehnici de echilibrare a corpurilor fizic, vital, mental, supramental și extatic. Astfel, cercetările prezentate în această carte ne dau speranța că există metode care se pot constitui într-un program propriu de îngrijire care ne va ajuta să fim mai sănătoși și mai longevivi.”

“Lucrarea este un ghid care ne spune cum să facem ca să ne menținem tineri. Cum să facem să nu îmbătrânim. În programul de dezvoltare personală, spunem că ne reinventăm precum vulturul care la 40 de ani se retrage și își schimbă ciocul, unghiile și penele. Doresc mult succes acestei cărți.” — Prof. univ. dr. Mariana Caluschi

"Îmi revine o sarcină foarte plăcută să vorbesc despre cartea prietenului nostru, profesorul Ionel Mohîrță, despre întinerire, el spune reîntinerire, eu aș spune mai degrabă să oprim timpul, să rămânem la vârsta tinereții dacă ar fi posibil. Mai întâi despre autor: Ionel Mohîrță este un om extrem de asiduu, de stăruitor, e un om care nu face mult zgomot, nu e foarte vocal, dar este extrem de profund. A început cu studiul bioelectricității, cu studii de psihotanatologie și iată că ajunge la această carte, care, după părerea mea, este poate cartea care-l va defini de-a lungul vieții, știți întotdeauna pentru cei care dau lumii ceva, chiar dacă au o operă mult mai extinsă, există ceva care-l definește. Deci probabil că această carte va rămâne cartea de căpătâi a colegului nostru, deși sunt convins, e un om tânăr, va avea mult de lucrat, de scris. Așa cum pentru Eminescu rămâne Luceafărul, etc., etc. Ionel Mohîrță, în tăcerea domniei sale, e un om foarte profund, culege și seamănă, este asemeni semănătorului care culege un bob de grâu, îl seamănă și din el apar o sută. Din ceea ce citește, din ceea ce lecturează ne dă și nouă, dar în maniera în care noi cu toții putem la rândul nostru, după ce-am cules, să semănăm. Eu spun că o carte bună este aceea care, după prima frază citită, deja te-a inspirat la o metaforă. Așadar dumnealui abordează un domeniu extrem de sensibil, e un domeniu mitologic, cine n-ar vrea să nu mai îmbătrânească? Cine n-ar vrea să rămână veșnic tânăr? Cartea colegului nostru este deosebit de interesantă și originală. Este interesantă, deși s-a mai scris despre păstrarea tinereții cât mai mult, și originală pentru că domnia sa îmbină toate tradițiile spirituale orientale pe domeniul acesta care au ca tematică menținerea vitalității la o vârstă tânără, ce în medicina modernă se încearcă în clipa de azi, cu experiențe din medicina de astăzi și, mai cu seamă, cu psihologia abisală sau psihologia inconștientului. Așa cum ne imaginăm cu toții, visul omului de a rămâne tânăr și nemuritor este un vis de aur, un vis dintotdeauna, l-au avut anticii, l-au avut în Evul Mediu, s-au străduit la infinit să obțină și aur, să obțină elixirul tinereții eterne, evident că n-au reușit decât puțini și aceia în mod cert nu pentru că ar fi făcut ceva deosebit, ci pentru că genele lor erau cele favorabile unei vârste active o mai lungă vreme. Sigur, noi privim toate lucrurile prin prisma unei rațiuni logice formată într-o perioadă de mii de ani. În mod cert, dacă noi am respecta condiția biologică și psihologică, ar trebui să trăim 120-130 de ani, poate chiar mai mult. Dacă vom acționa asupra creșterii vibrației conștiinței noastre, este posibil ca plecarea de aici să nu se facă." — Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan

"Eu am o credință că autorul acestei cărți, doctorul Ionel Mohîrță, mare psiholog român, cu sistem de psihologie foarte bine structurat poate să ia cu cărțile dânsului cele care le-a scris și cele pe care urmează să le scrie chiar Premiul Nobel în medicină probabil, pentru că în psihologie încă nu există, deci am o mare încredere în forța dânsului de a ne transfera o parte din cunoașterea pe care a acumulat-o vizitând foarte multe locuri sacre ale planetei și interpretând într-o manieră strict originală și personală tot ceea ce cunoaște.” — Prof. univ. dr. Emilian Dobrescu

"Această carte este unică în istoria psihologiei românești, nu a mai fost, niciodată, răscoliți cât vreți, este o carte eretică, cum îmi place mie. De ce-i eretică? Sfidează tot, pentru că se întoarce cu câteva mii de ani în urmă, când oamenii erau mai înțelepți decât azi, mult mai inteligenți, mai pregătiți și anume la alchimia taoistă. Eu am devenit un admirator și un student al alchimiei, când am auzit că marele Carl Gustav Jung s-a chinuit nu știu câți ani să descifreze alchimia, când am auzit că Isaac Newton a fost în secret un alchimist. Și domnul doctor Ionel Mohîrță se întoarce la alchimia taoistă. Întoarcerea lui este extraordinară, aproape nimeni nu a reușit asta. Acum, Ionel Mohîrță nu e supraom, e un om, dar un om deosebit, evident, este cel mai strălucit discipol al meu din câți am avut. Domnul Ionel Mohîrță știți ce face? Ce n-a făcut nimeni! Când am avut nevoie de un director destoinic la ARPT, dumnealui a acceptat din 2004 funcția. În acest răstimp ce a făcut? În câțiva ani domnul Ionel Mohîrță m-a uluit, pentru că a învățat o sumedenie de metode și de strategii de dezvoltare spirituală. La aceasta oră, el, este un veritabil șaman român. Așa îl numesc eu. A început cu cura chinezească de apă din artele marțiale Wushu. Ionel Mohîrță, prietenul meu, face respirație pneuma ca și cum ar fi din civilizația inka și a învățat tehnici de extracorporalizare de la echipa doctorului brazilian Valdo Vieira. Mai apoi de la doctorul englez Roger Woolger, a deprins metoda procesului memoriei adânci prin care te întoarce în vieți anterioare. A reușit, învață, e pasionat de astfel de metode. De asemenea respirația pranayama și alchimia internă taoistă. E singurul om, român, savant, patriot care a scris într-o carte Longevitatea la români. Campioni mondiali absoluți după acte, chinezii cu ochii mici, ei nu sunt mulți, sunt deși, e normal să mai fie și longevivi, dar România, o țară mai modestă, mai mică, e pe locul doi. Cel mai frumos basm despre tinerețe l-a scris un român, Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Este cel mai frumos vis al omului. Poți să visezi ceva mai mult decât atât, să rămâi veșnic tânăr? Nu numai veșnic dar și tânăr! Cu toate că în urma conflictului dintre Einstein și Bohr privind fizica cuantică, primul a rămas cu determinismul și al doilea cu sincronicitatea și acauzalitatea, totuși Einstein l-a lăudat pe Bohr (care după părerea mea avea dreptate), spunând că fizica cuantică reprezintă suprema muzicalitate a gândirii. De ce am spus asta? Pentru că această arie de cercetare științifică care o deschide la noi doctorul Ionel Mohîrță reprezintă după mine suprema muzicalitate în domeniul nădejdii. Păi există vreo nădejde mai mare decât asta? Să nu mori și să trăiești mult și tânăr? Nu poate fi și nu-mi pot închipui. Este vorba aici de curajul marii nădejdi. Tinerețe eternă, adică veșnicia tinereții. Biblioteca dumneavoastră mare sau mică se va îmbogăți sigur cu o carte trezitoare, o capodoperă mistică, în sensul înalt și elevat al cuvântului mistic, ca o știință a misterelor, o carte psihologică și taoistă, o bijuterie de înțelepciune metafizică, șlefuită de un creator eretic, care s-a săturat să se alinieze. Cartea nu este decât oglindirea trăirii unei stări de conștiență amplificată cum spune Juan Ruiz Naupari. Este o carte care rezonează cu maestrul interior al fiecăruia din noi, potrivită proceselor transformării profunde, o carte transpersonală și alchimică în care fiecare va găsi pagini care i se potrivesc lui și numai lui. Este o carte care face să vibreze inima, o carte care poate deveni un reper și o călăuză. Secretul secretelor este sinergizarea, adică organismul și spiritualitatea, toate organele noastre, toate celulele să funcționeze împreună și deodată, sinergic prin surâsul interior. Sinergizarea înseamnă armonie, ritmicitate, creativitate, unire cu Dumnezeu și cu Universul. Citind această carte, când mi-a dat-o Ionel, de obicei când îmi dă cineva o carte o pun pe raft și dacă am timp mă mai uit la ea. Și niciodată nu o citesc cap-coadă, mă uit la capitole, selectez, că nu am timp. Da, pe asta știți cum am citit-o? De trei ori, ca pe un roman de la cap la coadă, e „harcea-parcea”, e numai mâzgălituri pe ea pentru că m-a interesat. Știți de ce? E o carte generoasă care chiar te învață cum să rămâi tânăr! Îți dă tabele, îți dă diete, îți dă ore, îți dă scale, nu am crezut așa ceva, aceste lucruri erau secrete, dacă acum o sută de ani spuneai asta, te omora. Era secretul secretelor. Și acum iată că s-a dat drumul la asta, s-a deschis această poartă extraordinară către secretul tinereții eterne." — Prof. univ. dr. Ion Mânzat

"Observ că în majoritatea timpului orice ființă umană este o formă de risipire pentru că lumea năvălește în noi cu toate ale sale, ale vremelniciei, dar omul este o ființă care veghează, ar spune Cioran, și cum am putea veghea astfel decât printr-o întoarcere autentică. O ipoteză de restituire este cartea incitantă mai ales pentru noi femeile semnată de doctorul Ionel Mohîrță prietenul nostru bun și adevărat, o carte pe care am citit-o cu maximă bucurie și plăcere pentru că Ionel Mohîrță realizează o frumoasă și subtilă sinteză între gândirea veche și cea mai modernă dintre științele de avangardă. Această carte este o carte de însoțire existențială dar care are marele merit de a evolua în sfera științei de avangardă, alt răspuns al paradigmei holistice care este deja paradigma viitorului. Amprenta definitorie a acestei cărți, deși este extrem de suculentă în informații, uneori chiar debordantă, te scutește să citești sute de cărți, ei bine, amprenta ei definitorie este fibra profund aplicativă în două registre: ca sorginte, pentru că Ionel Mohîrță esențializează în această carte o bogată experiență personală, provocată nu atât de lecturi ci în primul rând prin experiența lui de viață, practicile pe care le rulează zilnic cu obstinație și stoicism, cu perseverență, alt răspuns e un mare existent, deci nu vorbește din existența altora, acesta este marele câștig al cărții, de aceea ce părea o fantezie, adică cum, tinerețea eternă, este absolut credibilă pentru că se întemeiază pe această experiență personală. Această carte este în primul rând un ghid care mustește de principii și tehnici, de strategii care realmente ajută să revenim dar să și întârziem procesul până nu de mult fatal al îmbătrânirii. Privind caracterul interdisciplinar al cărții, nu aș putea-o încadra într-un anume domeniu, și aici vreau să relev că Ionel Mohîrță ca un navigator destoinic ce încearcă cu dezinvoltură și acuratețe foarte multe sertare epistemice, vreau să vă spun însă că firul roșu care le ține împreună este cel transpersonal adică cel care dă un sens mai înalt întregului demers. Dacă ne referim la stil, cel ales este unul fluid, colocvial, asezonat uneori cu irizații metaforice, care-i sporesc șansa de a fi persuasivă. Această carte reprezintă și un fel de hârtie de turnesol pentru statusul interior al autorului, ca și celelalte isprăvi cărturărești și această carte ne demonstrează că Ionel Mohîrță deja știe să grădinărească urmele durabile pe lungul drum al zilei către noaptea iluminată. Îi mulțumesc lui Ionel Mohîrță pentru această carte speranță și pentru că nimeni nu știe capătului drumului său, să rămânem totuși călători în lumină!” — Prof. Univ. Dr. Anca Munteanu

"Cartea reprezintă secretul veșnicii întineriri pentru a ne trăi clipa și a fi foarte activi.” — Prof. Univ. Dr. Mihaela Minulescu